Trupa de teatru a Casei de Cultură „Traian Grozăvescu” Lugoj

Istoria mişcării teatrale din Lugoj a început în urmă cu peste 170 de ani, izvorând din setea de libertate, de afirmare a conştiinţei naţionale, din uriaşa energie a iubitorilor Thaliei, care au năzuit dintotdeauna spre bine şi frumos, spre un loc al lor, unde să-şi împlinească idealurile.

Actul de naştere este semnat într-un document intitulat „Ephemerides five Diarum Ven Conventus Lugossiensis” datat 10 mai 1841, unde apare o însemnare despre un spectacol de teatru şcolar, la care şi-au dat concursul şi elevi români de la gimnaziul local.

Spectacol Scandal cu happy end, 1990

Spectacol În cautarea sensului, 1992

În lunile ianuarie şi februarie 1847, „Societatea Românească Cantatoare Theatrale”, de sub conducerea lui Iosif Farcaş, formată din câţiva actori profesionişti, prezintă pe scena Teatrului din Lugoj primele spectacole în limba română. După cum scriu ziarele vremii, „reprezentaţiile date în limba română au fost foarte mult vizitate”.

În ianuarie 1846, meseriaşii lugojeni, în frunte cu săpunarul Vasile Brediceanu joacă o satiră, semnificativ intitulată, „Ciutura gâmfată sau Opincăriţa făloasă”, o localizare de Iuliu Neagoe. Această formaţie de teatru a venit, în anul 1851, în sprijinul văduvelor şi orfanilor Revoluţiei de la 1848, fondurile realizate vărsându-se la Braşov, după cum insera „Gazeta Transilvaniei”.

Începând cu deceniul al optulea al secolului al XIX-lea, la Lugoj îşi desfăşoară activitatea, cu intermitenţe, din cauza unor lungi turnee, în Transilvania, trupa lui G.A. Petculescu, reprezentaţiile bucurându-se de mult succes.

Primul deceniu al secolului nostru a însemnat pentru teatrul românesc, din Lugoj, o etapă de înviorare a activităţii organizată în cadrul „Filialei Societăţii pentru Fond de Teatru Român”.

În perioada interbelică, la Lugoj, au activat mai multe societăţi teatrale de amatori: „Asociaţiunea Română de Teatru Thalia”, „Cercul Academic Bănăţean”, „Societatea Dramatică-Muzicală”, care au desfăşurat o activitate rodnică de promovare a repertoriului clasic românesc. Demn de menţionat este faptul că „Asociaţiunea Română de Teatru Thalia” s-a îngrijit şi de editarea unor colecţii de piese într-un act, tipărind şi difuzând, în decurs de zece ani, aproape 300 de lucrări.

Expresie a creșterii continue a calității intervenite în fenomenul teatral lugojean, a fost creat în 1963, Teatrul Popular Lugoj, cu stagiune permanentă, primul de acest gen din Banat. Activitatea se amplifică, fiind introduse, an de an, în repertoriu, lucrări valoroase din dramaturgia românească şi universală. Străbătute de dramatism, individualizate prin talentul interpretărilor, spectacolele „Montserrat” de E. Rables, „Să nu-ţi faci prăvălie cu scară” de E. Barbu, „Focurile” de Magda Isanos şi E. Camilar, „Broadway Melody ‘492” de Jura Soyfer, au cucerit realmente publicul prin sinceritatea şi autenticitatea jocului scenic, prin viziunea modernă a regiei şi scenografiei.

Pălăria Florentina, Festival Arad, 1994

Hotel Mimosa, 1995

Au urmat alţi ani de muncă asiduă, când, sub bagheta regizorală a unor deosebiţi colaboratori din Timişoara, Arad, Piteşti, Cluj-Napoca, Bucureşti (Dan Radu Ionescu, Ion Cojar, Ioan Taub, Ioan Ieremia, Stefan Andreas Darida, Horia Ionescu, Alexa Visarion, Sabin Popescu, Ştefan Iordănescu, Val Dobrin, Laurian Oniga, Emilia Jivanov, Dumitru Popescu, Ion-Ardeal Ieremia, Anca Maria Colţeanu, Sorin Misirianțu etc), actorii lugojeni au dăruit publicului spectacole de referinţă din dramaturgia clasică şi contemporană românească şi universală: „Titanic vals”, de T. Muşatescu, „Omul care a văzut moartea”, de V. Eftimiu, „Nevestele vesele din Windsor”, de W. Shakespeare, „Proştii sub clar de lună”, de T. Mazilu, „Noţiunea de fericire”, de D. Solomon, „Ţarul Ivan…”, de M. Bulgakov, „Slugă la doi stăpâni”, de C. Goldoni, „Mielul turbat”, de A. Baranga, „Doamna ministru”, de B. Nuşici, „Mătrăguna”, de N. Macchiavelli, „În căutarea sensului pierdut”, de I. Băieşu, „Doctor fără voie”, de Molière, „Pălăria florentină”, de E. Labiche, „Hotel Mimoza”, de P. Chessnault, „Taraba cu tandreţe”, după T. Mazilu, „Nunta însângerată”, de F. G. Lorca, „Intrigă şi iubire”, de Fr. Schiller, „Menajeria de sticlă”, de T. Williams, „Inspectorul de poliţie”, de J. B. Priestley, „Generali în fuste”, de J. Anouilh, „Cântăreaţa cheală”, de E. Ionescu, „O noapte furtunoasă”, de I.L. Caragiale, „Căsătoria”, de N.V. Gogol, „Jocul de-a vacanţa”, de M. Sebastian, „Jacques sau supunerea”, de E. Ionescu, „Steaua fără nume”, de M. Sebastian, ,,Haide, ucide-mă, dragoste…”, de A. Nesin, „Gaiţele”, de Al. Kiriţescu, ,,Hangița”, de C. Goldoni, ,,Balul”, după W. Shakespeare, ,,Doctor fără voie”, de Moliére  ş.a.

Pe lângă nenumăratele spectacole prezentate la sediu şi în cadrul turneelor şi festivalurilor teatrale, în ţară, actorii lugojeni au participat la numeroase festivaluri şi turnee în străinătate: în 1969 şi începând cu 1992 până în prezent schimb cultural teatral anual cu teatre din Voivodina (Serbia), în 1971, cu prilejul jubileului celei de a XX-a ediţii a Festivalului Internaţional de Teatru „Jirašek”, la Hronov (Cehoslovacia), Londra, în 1982, la „Săptămâna teatrelor de amatori”, alături de teatre din Suedia, Ungaria şi Anglia, în 1991, schimb cultural cu formaţia de teatru „Les baladins D’Eon” din Tonnerre (Franţa), 1997 şi 2004 în Ungaria la Bekescsaba şi Szekszard, 2001, 2003, 2009, 2014 și 2019 schimb cultural cu teatre din regiunea Korinth (Grecia), 2004 la Bassano del Grappa şi 2006 la Milano (Italia), 2008 la Berg im Drauthal și 2016 Abtenau (Austria), 2013 la Kiev (Ucraina), 2015 la Nisporeni (Republica Moldova)

Spectacol Taraba cu tandrețe, 1996

Hangița (Ziua mondială a teatrului), Lugoj 2024

Teatrul Municipal „Traian Grozăvescu” Lugoj, care îşi desfăşoară activitatea sub egida Casei de Cultură a Municipiului, este Laureat al festivalurilor naţionale şi internaţionale de teatru de la Timişoara, Oraviţa, Arad, Cluj-Napoca, Sfântu Gheorghe (festival de teatru profesionist), Zalău, Mediaş, Bistriţa Năsăud, Turnu Severin, Caracal, Slatina, Buzău, Slănic Moldova, Piatra Neamţ, Botoşani, Galaţi (festival de teatru profesionist), Călăraşi, Mahmudia, Tulcea, Roman, Buftea, Bucureşti, Lugoj, Hronov (Cehoslovacia), Voivodina (Serbia), Bekescsaba şi Szekszard (Ungaria), Berg im Drauthal și Abtenau (Austria), Bassano del Grappa (Italia), Londra (Anglia).

Începând cu anul 1992, la Lugoj, se desfăşoară, bienal, Festivalul Internaţional de Teatru „FestteamArt”, una dintre cele mai importante manifestări festivaliere de gen din ţară, eveniment care a găzduit, de-a lungul ediţiilor, companii teatrale din ţări de pe trei continente (America de Sud, Asia şi Europa): Argentina, Coreea de Sud, Spania, Italia, Franţa, Grecia, Germania, Danemarca, Austria, Ungaria, Ucraina, Serbia, Republica Moldova şi România.

Trupa de teatru a Casei de Cultură „Traian Grozăvescu” Lugoj

Istoria mişcării teatrale din Lugoj a început în urmă cu peste 170 de ani, izvorând din setea de libertate, de afirmare a conştiinţei naţionale, din uriaşa energie a iubitorilor Thaliei, care au năzuit dintotdeauna spre bine şi frumos, spre un loc al lor, unde să-şi împlinească idealurile.

Actul de naştere este semnat într-un document intitulat „Ephemerides five Diarum Ven Conventus Lugossiensis” datat 10 mai 1841, unde apare o însemnare despre un spectacol de teatru şcolar, la care şi-au dat concursul şi elevi români de la gimnaziul local.

Spectacol Scandal cu happy end, 1990

În lunile ianuarie şi februarie 1847, „Societatea Românească Cantatoare Theatrale”, de sub conducerea lui Iosif Farcaş, formată din câţiva actori profesionişti, prezintă pe scena Teatrului din Lugoj primele spectacole în limba română. După cum scriu ziarele vremii, „reprezentaţiile date în limba română au fost foarte mult vizitate”.

În ianuarie 1846, meseriaşii lugojeni, în frunte cu săpunarul Vasile Brediceanu joacă o satiră, semnificativ intitulată, „Ciutura gâmfată sau Opincăriţa făloasă”, o localizare de Iuliu Neagoe. Această formaţie de teatru a venit, în anul 1851, în sprijinul văduvelor şi orfanilor Revoluţiei de la 1848, fondurile realizate vărsându-se la Braşov, după cum insera „Gazeta Transilvaniei”.

Începând cu deceniul al optulea al secolului al XIX-lea, la Lugoj îşi desfăşoară activitatea, cu intermitenţe, din cauza unor lungi turnee, în Transilvania, trupa lui G.A. Petculescu, reprezentaţiile bucurându-se de mult succes.

Spectacol În cautarea sensului, 1992

Primul deceniu al secolului nostru a însemnat pentru teatrul românesc, din Lugoj, o etapă de înviorare a activităţii organizată în cadrul „Filialei Societăţii pentru Fond de Teatru Român”.

În perioada interbelică, la Lugoj, au activat mai multe societăţi teatrale de amatori: „Asociaţiunea Română de Teatru Thalia”, „Cercul Academic Bănăţean”, „Societatea Dramatică-Muzicală”, care au desfăşurat o activitate rodnică de promovare a repertoriului clasic românesc. Demn de menţionat este faptul că „Asociaţiunea Română de Teatru Thalia” s-a îngrijit şi de editarea unor colecţii de piese într-un act, tipărind şi difuzând, în decurs de zece ani, aproape 300 de lucrări.

Expresie a creșterii continue a calității intervenite în fenomenul teatral lugojean, a fost creat în 1963, Teatrul Popular Lugoj, cu stagiune permanentă, primul de acest gen din Banat. Activitatea se amplifică, fiind introduse, an de an, în repertoriu, lucrări valoroase din dramaturgia românească şi universală. Străbătute de dramatism, individualizate prin talentul interpretărilor, spectacolele „Montserrat” de E. Rables, „Să nu-ţi faci prăvălie cu scară” de E. Barbu, „Focurile” de Magda Isanos şi E. Camilar, „Broadway Melody ‘492” de Jura Soyfer, au cucerit realmente publicul prin sinceritatea şi autenticitatea jocului scenic, prin viziunea modernă a regiei şi scenografiei.

Pălăria Florentina, Festival Arad, 1994

Au urmat alţi ani de muncă asiduă, când, sub bagheta regizorală a unor deosebiţi colaboratori din Timişoara, Arad, Piteşti, Cluj-Napoca, Bucureşti (Dan Radu Ionescu, Ion Cojar, Ioan Taub, Ioan Ieremia, Stefan Andreas Darida, Horia Ionescu, Alexa Visarion, Sabin Popescu, Ştefan Iordănescu, Val Dobrin, Laurian Oniga, Emilia Jivanov, Dumitru Popescu, Ion-Ardeal Ieremia, Anca Maria Colţeanu, Sorin Misirianțu etc), actorii lugojeni au dăruit publicului spectacole de referinţă din dramaturgia clasică şi contemporană românească şi universală: „Titanic vals”, de T. Muşatescu, „Omul care a văzut moartea”, de V. Eftimiu, „Nevestele vesele din Windsor”, de W. Shakespeare, „Proştii sub clar de lună”, de T. Mazilu, „Noţiunea de fericire”, de D. Solomon, „Ţarul Ivan…”, de M. Bulgakov, „Slugă la doi stăpâni”, de C. Goldoni, „Mielul turbat”, de A. Baranga, „Doamna ministru”, de B. Nuşici, „Mătrăguna”, de N. Macchiavelli, „În căutarea sensului pierdut”, de I. Băieşu, „Doctor fără voie”, de Molière, „Pălăria florentină”, de E. Labiche, „Hotel Mimoza”, de P. Chessnault, „Taraba cu tandreţe”, după T. Mazilu, „Nunta însângerată”, de F. G. Lorca, „Intrigă şi iubire”, de Fr. Schiller, „Menajeria de sticlă”, de T. Williams, „Inspectorul de poliţie”, de J. B. Priestley, „Generali în fuste”, de J. Anouilh, „Cântăreaţa cheală”, de E. Ionescu, „O noapte furtunoasă”, de I.L. Caragiale, „Căsătoria”, de N.V. Gogol, „Jocul de-a vacanţa”, de M. Sebastian, „Jacques sau supunerea”, de E. Ionescu, „Steaua fără nume”, de M. Sebastian, ,,Haide, ucide-mă, dragoste…”, de A. Nesin, „Gaiţele”, de Al. Kiriţescu, ,,Hangița”, de C. Goldoni, ,,Balul”, după W. Shakespeare, ,,Doctor fără voie”, de Moliére  ş.a.

Hotel Mimosa, 1995

Pe lângă nenumăratele spectacole prezentate la sediu şi în cadrul turneelor şi festivalurilor teatrale, în ţară, actorii lugojeni au participat la numeroase festivaluri şi turnee în străinătate: în 1969 şi începând cu 1992 până în prezent schimb cultural teatral anual cu teatre din Voivodina (Serbia), în 1971, cu prilejul jubileului celei de a XX-a ediţii a Festivalului Internaţional de Teatru „Jirašek”, la Hronov (Cehoslovacia), Londra, în 1982, la „Săptămâna teatrelor de amatori”, alături de teatre din Suedia, Ungaria şi Anglia, în 1991, schimb cultural cu formaţia de teatru „Les baladins D’Eon” din Tonnerre (Franţa), 1997 şi 2004 în Ungaria la Bekescsaba şi Szekszard, 2001, 2003, 2009, 2014 și 2019 schimb cultural cu teatre din regiunea Korinth (Grecia), 2004 la Bassano del Grappa şi 2006 la Milano (Italia), 2008 la Berg im Drauthal și 2016 Abtenau (Austria), 2013 la Kiev (Ucraina), 2015 la Nisporeni (Republica Moldova)

Spectacol Taraba cu tandrețe, 1996

Teatrul Municipal „Traian Grozăvescu” Lugoj, care îşi desfăşoară activitatea sub egida Casei de Cultură a Municipiului, este Laureat al festivalurilor naţionale şi internaţionale de teatru de la Timişoara, Oraviţa, Arad, Cluj-Napoca, Sfântu Gheorghe (festival de teatru profesionist), Zalău, Mediaş, Bistriţa Năsăud, Turnu Severin, Caracal, Slatina, Buzău, Slănic Moldova, Piatra Neamţ, Botoşani, Galaţi (festival de teatru profesionist), Călăraşi, Mahmudia, Tulcea, Roman, Buftea, Bucureşti, Lugoj, Hronov (Cehoslovacia), Voivodina (Serbia), Bekescsaba şi Szekszard (Ungaria), Berg im Drauthal și Abtenau (Austria), Bassano del Grappa (Italia), Londra (Anglia).

Începând cu anul 1992, la Lugoj, se desfăşoară, bienal, Festivalul Internaţional de Teatru „FestteamArt”, una dintre cele mai importante manifestări festivaliere de gen din ţară, eveniment care a găzduit, de-a lungul ediţiilor, companii teatrale din ţări de pe trei continente (America de Sud, Asia şi Europa): Argentina, Coreea de Sud, Spania, Italia, Franţa, Grecia, Germania, Danemarca, Austria, Ungaria, Ucraina, Serbia, Republica Moldova şi România.

Hangița (Ziua mondială a teatrului), Lugoj 2024